Wednesday, November 19, 2014

CNA vrea sa se trezeasca... meh, prea tarziu.

Am citit zilele astea mesajul revoltat al unui membru CNA satul de practicile presei. Ca orice rahat lasat sa zaca prea mult in aer liber, CNA-ul redescopera un invelis tare pe care daca il atingi cu varful pantofului, se sfarama intr-o moliciune puturoasa. Romanii n-au pus botul la mesajele sovine emanate prin televiziunile tip ciocan politic. Ardealul, autonomia, neatarnarea, ortodoxia, bubulii lui Pavel Corut... toate s-au izbit fara efect de urechea suprasaturata a alegatorilor, chiar si in mediul rural.

Coalitia asta rusinoasa intre politicieni si mass media a incercat sa ne asmuta unii impotriva celorlalti cu analize mincinoase si previziuni sinistre scuipate in direct. Numai o obscenitate dezgustatoare ca CNA putea trece cu vederea aceste fapte penale. Instigarea la ura de rasa, clasa, etnie, orientare sexuala sau crez este infractiune. Ma bucur sincer ca maghiarii, sasii, dar mai ales romanii au dat dovada de o minte sanatoasa pe care o parte a presei si-a pierdut-o.

Noi pe-ai nostri i-am scuturat un pic si pare ca incep sa inteleaga de unde li s-a tras. In schimb, UDMR s-a intors tot la atitudinea aia de domnisoara sfioasa. Urmeaza o serata de cocktailuri molotov cu bufet suedez si pe la sediul lor, chiar daca nu vor sa recunoasca. Capetele verzi care gandeau o trecere la roseata USL 2.0 se vor rostogoli. Este doar o chestiune de timp.

UDMR a tradat maghiarimea cumplit. Dupa primul tur, unde a impins candidat ca sa nu fie nevoit sa se pozitioneze politic prea devreme, a promovat la etapa cu fete mari sfioase la maritis. Pana la urma, intr-un gest de o curvasarie politica rar intalnit, a sarutat ghiulul pesedist impotriva vointei electoratului. Cateva zile mai tarziu, o canta iarasi pe aia cu "fiecare face ce simte".

Dupa ce au primit instiintare de divort de la partidul care ar fi trebuit sa-i reprezinte, o cutremuratoare majoritate a maghiarilor au votat Iohannis. Cu aceasta ocazie, conducerea uniunii maghiare si-a sabotat in mare masura sansa de a promova interesele etniei in fata unei drepte prietenoase. Razgandelile astea de domnisoara stupida si mizeriile faptuite de coalitia rosie in turul doi au jignit inteligenta publicului de orice etnie. Mascarada electorala a demonstrat fara sa vrea ca etnicii din tara nu au legatura cu interesele de partid. Sigur, au ramas multi xenofobi care apara Ardealul si astazi, cu furca in mana si staniolul pe cap.

In ceea ce priveste relatia dintre romani si celelalte etnii, cred ca e timpul pentru vindecare. De acelasi lucru avem nevoie si intre romanii dezbinati cu nemernicie de manipularea clasei politice. Trebuie sa intelegem odata pentru totdeauna ca nu batranii ne deturneaza destinele, nici saracii. Doar sleahta de imbuibati din spatele lor este vinovata.

Monday, November 17, 2014

Asa vad eu de acasa...

O tara de mistocari condusa de cel mai serios dintre pamanteni. Asa vad eu de acasa...

Dragii mei, nu va culcati pe-o ureche impacati cu victoria de duminica. Este mai important ca oricand sa ramanem cu ochii pe ei ca pe butelie. Iohannis este un presedinte fara experienta, proptit inainte fara un program foarte concret. A balmajit un ghiers de o mediocritate dezarmanta pe politica externa, a cantat un pic pe cota unica si ne-a promis ca pica amnistia. In rest omul este o enigma. In schimb, cu baietii din partidul sau nu mai avem nelamuriri... din pacate. Mi-e teama ca am platit lautarul si ne trezim apoi cu toata formatia.

Iohannis nu a vrajit Romania cu gospodareala Sibiului, foarte frumos de altfel, ci doar cu un pic de bun simt si speranta ca scapam de moastele lui Hruscev. Vine cu o mentalitate sanatoasa, dar vine neinarmat intr-o arena politica dispusa sa faca orice pentru supravietuire. Naravurile astea se leapada greu. Daca pana ieri era mai ok sa piarda decat sa fie marlan, din decembrie nu mai pierde pe barba lui, ci pe viata noastra. Astia p-aici joaca la rupere, trag la gioale fara menajamente. E pacat sa ajungem in doi ani la glumele lui Bendeac: “Mi-a dat de m-a julit”.

Nici ai lui din partid nu sunt cusuti cu firetul de aur. Deasupra palton nou, in rest aceleasi zdrente. Romania are si pe drepta niste zgarieturi serioase care nu ies la spalatorie. Putem tolera niste compromisuri rusinoase temporare, dar trebuie dat cu niste DNA si pe acolo. "Marea revelatie" asupra caracterului fostului ACL va fi propunerea unui prim-ministru si/sau negocierea unui nou guvern. Mai bine zis, daca nu se misca repede, si nu capitalizeaza corect pe victorie, ne paste eternul pact de coabitare ostila, care de fapt nu inseamna altceva decat contre perverse intre smenari ofticati, pe timpul si nervii nostri.

De ce spun "noul guvern"? Pentru ca social-democratii fac implozie in timp ce vorbim. Oricate acatiste ar da cuplul Ponta-Dragnea, partidul ii vrea aruncati in propriile sabii. Din spate sar greii cu dorinta de varsare de sange. Electoratul face explozie in Kiseleff, la asta se mai adauga si ravasele otravite de la mai marii europeni. Vorba aiatolahului: "mult sange infidel va curge pe taramul sfant al islamului inainte de judecata cea dreapta". Nu va faceti totusi iluzii. PSD va renaste din propria cenusa, cu fete mai vechi, sau mai noi, dar cu aceleasi metode. Dupa o saptamana de cutite intre omoplati, lucrurile se vor mai aseza si atunci vom vedea aceleasi fufe politice dornice sa ne convinga ca s-au mai spalat.

Romanii nu au votat Iohannis, ci impotriva unui regim corupt care i-a adus la exasperare. A fost un vot anti PSD, dar mai important, a fost un vot impotriva unei clase politice arogante si imbecile. Intr-un fel nici pe cei din dreapta nu-i incanta victoria. Odata cu rezultatul de duminica au realizat ca nici la ei nu mai merge cu fofarlica. In aceasta perioada vor supravietui doar cei ce se vor putea adapta la reactiile unui electorat dezmeticit.

Dupa o perioada de reflectare si la Antena 3/RTV va urma un val de decapitari, dar nu cred intr-o schimbare de narav. La inscaunare, pe Iohannis il asteapta tot televiziuni arvunite, care nu fac altceva decat sa sifoneze capital politic in directii nepotrivite. Acestea vor arunca cu fecale calde direct din chilotii pierzatorilor, in timp ce jurnalistii echidistanti isi vor cauta socati cuvintele. In decembrie il asteapta un buget siluit cu perversiuni de gandirea vizionara a guvernului social-democrat. Urmeaza acoperirea cheltuielilor si cu mortul si cu pomana.

In doi ani il asteapta parlamentarele care se negociaza mereu la iatagan. Prerogativele nu par sa il implice direct pe Iohannis, dar mandatul lui Base a dovedit ca nu se poate sta pe tusa la nuntile mari. Trag speranta la un referendum pentru reformarea parlamentului... uninominal, subtiat, mai putin catatonic, dar ma tem ca sunt naiv. De douazeci de ani stanga si dreapta isi vomita in senat toate scursurile, iar Iohannis, cu toate bunele sale intentii, risca sa se trezeasca singur pe insula Cotroceni, mai ales daca joaca in ringul dambovitean dupa reguli nemtesti.

Pana atunci... bundestag, pardon... bun venit la Bucuresti!

Noaptea mortilor vii

Inainte de somnic propun o plecaciune finala celor ce s-au sinucis politic si profesional in seara aceasta:

- Victor Viorel Ponta
- Calin Popescu Tariceanu
- Locțiitorul Tronului Cezareei Capadociei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Daniel
- Liviu Dragnea
- Teodor Melescanu
- Titus Corlatean
- Mirel Palada
- Corneliu Vadim Tudor
- Gabriela Vranceanu Firea
- Dan Diaconescu
- Conducerea UDMR
- Antena 3
- RTV
- Tudor Gheorghe
- Dorel Visan
- Mircea Diaconu
- Nicu Alifantis
- Ion Iliescu
- Radu Mazare
- Sorin Oprescu
- cu voia lui Dumnezeu Elena Udrea

... si muuuulti altii. Mai ziceti voi ca eu am obosit, si apropos... oamenii astia nu vor disparea de pe fatada asa usor pentru ca nu simt rusinea, dar poate cu bun simt, responsabilitate si simtul civic de care ati dat dovada luna asta, mai imputinam din farisei.

Sunday, November 16, 2014

Mult stimate tovarase Iliescu

Mult stimate tovarase Iliescu, mult stimati membri ai aparatului conducator,

Tin pe aceasta cale electronica moderna, ce reprezinta o culminare a eforturilor capitaliste de a intina memoria martirilor jertfiti pentru cauza socialismului stiintific, sa va multumesc din inima pentru atmosfera tovaraseasca cordiala in care s-au desfasurat vizitele turistice ale oamenilor muncii in toate judetele tarii. Numai efortul neprecupetit, avantul inspirat de valori inalte, si conducerea vizionara putea aduce o asa buna desfasurare in parcursul firesc al acestui proces electoral.

Le multumesc tuturor voluntarilor pentru solidaritatea muncitoreasca si raspunsul neintarziat la chemarea dumneavoastra. In acest moment istoric de o importanta capitala, salut cu mandrie mobilizarea generala a miscarii social democrate, menita sa impiedice elementele retrograde de-a dreptul fasciste, unele dintre ele drogate, sa submineze progresul comunismului cu fata umana la care trudim cu daruire.

Nu capitulati in fata acestor golani manipulati, incitati cu vrajmasie la acte de barbarism si decadenta obscena. Sub pretextul exercitarii unui drept cetatenesc indoielnic ei incearca sa patrunda in ambasade pentru a vandaliza bunul obstesc. S-au gasit si bani falsi. Aceste actiuni subversive care au ca scop instrainarea patriei, ameninta valorile socialiste si chiar bunurile de drept ale partidului. Miscarile antisociale marsave din ultima vreme sunt menite sa deturneze cursul firesc al progresului comunist si linistea cetateneasca. Sunteti, ca in fiecare deceniu, solutia salvatoare si bratul darz al dreptatii, un factor de echilibru socio-cultural de care avem atata nevoie in momentele de rascruce.

De la chemarea mobilizatoare a minerilor pentru recucerirea Pietei Universitatii si pana la organizarea cu maiestrie a brigazilor de tineret care aduc ajutoare zecilor de mii de victime ale capitalismului din judetele grav afectate, ati dovedit ca sunteti o forta cu inalta disciplina civica muncitoreasca si un conducator de nadejde in vremurile de restriste in care ne-au aruncat fortele obscure destabilizatoare. Sunt cu inima alaturi de dumneavoastra si de toate structurile conducatoare din teritoriu care lupta necontenit pentru mentinerea ordinii si cursului firesc al progresului socialist de care poporul are atata nevoie.

Traiasca aparatul de partid caci el este singura noastra pavaza impotriva vrajmasilor straini si aparatorul luminii ortodoxe calauzitoare.

Cu inalta pretuire,

Un membru.

Tuesday, July 29, 2014

Savez-vous ce qui est plus difficile à supporter que les revers de la fortune? Savez-vous ce qui broie le cœur? C'est la bassesse, c'est l'horrible ingratitude des hommes. En présence de tant de lâchetés, de l'impudeur de leur égoïsme, j'ai détourné la tête avec dégoût et j'ai pris la.

Napoleon Bonaparte



Thursday, July 17, 2014

Proverb


Treat the earth well, it was not given to you by your parents, it was loaned to you by your children. We do not inherit the Earth from our Ancestors, we borrow it from our Children.

                                                                                                     - Ancient American Indian Proverb

Wednesday, July 16, 2014

The Innovation of Loneliness

Photoshop Ex Machina

Îmi dau seama de imbecilitatea propriilor acțiuni, dar nu întotdeauna reusesc să mă abțin din a judeca oamenii din punct de vedere estetic. Până la urmă trebuie să recunosc faptul că sunt o ființă superficială pentru care aspectul fizic contează. De asemenea sunt și o ființă ipocrită căreaia nu-i place să recunoască chestia asta.

Sunt asaltat zi de zi cu standarde si reguli care definesc frumusetea in mod eronat, bombardat de către medii de informare prin lumina cărora circula ființe ireale, desenate minimalist și aclamate ca fiind apogeul frumusetii moderne. 

De la aparitia Photoshop-ului estetica se indepărtează constant, dar sigur, de lumea reală. Cred că este și motivul pentru care oamenii se simt din ce in ce mai urâți și mai singuri. În timp vom deveni papuși depersonalizate obsedate de o imagine ideală imposibil de atins. Acela va fi momentul în care extratereștrii ne vor putea ucide în masă fără mustrări de conștiință. Galaxia nu va fi pierdut nimic fără noi.

Tuesday, July 15, 2014

Socializare



Trebuie să recunosc faptul că m-am plictisit teribil de Facebook. Dintr-un site de socializare prin intermediul căruia puteam afla ce simt și ce trăiesc oamenii la care țin, s-a transformat într-un monstru de marketing, un exercițiu de narcisism și manipulare psihologică sinistră care încurajează dependența și somnul. Totul îmi pare superficial și divorțat de realitate, concentrat în jurul a câte pisici putem iubi și câte nedreptăți putem ignora.

M-am hotărât să renunț la bruiajul digital și să particip în modul clasic (analog) la viețile celor din jur. Dacă vreți să aflați ce mai fac, putem trece dincolo de spam, în lumea reală, unde ne putem suna și invita la o răcoritoare. Știu că sună desuet, dar metoda asta clasică de socializare funcționează de milenii. Cred că e timpul să vedem câte pseudo-tovărășii digitale putem transforma în prietenii reale.


Thursday, July 10, 2014

Haihui


There is pleasure in the pathless woods, There is a rapture on the lonely shore, There is society, where none intrudes, By the deep sea, and music in its roar: I love not man the less, but Nature more, From these our interviews, in which I steal From all I may be, or have been before, To mingle with the Universe, and feel What I can ne'er express, yet cannot all conceal.

LORD BYRON, Childe Harold

Tuesday, June 10, 2014



Cei care cred că viața este o tragedie se înșeală amarnic. Viața este o comedie totală, numai că nu este genul nostru de umor.

Monday, February 17, 2014

Fără titlu


Unde e? Oare ce face? Cu cine e? Dacă în seara asta cineva îi oferă bucurie? Dar plăcere? Ești matur, sau te prefaci că înțelegi? Acceptă că nimic nu mai stă în puterea ta. Da, s-a terminat și viața merge mai departe. Te întorci pe partea cealaltă și încerci să-i găsești defecte ca să poți adormi. Ceva nu te lasă, poate frica de a-i păta amintirea. După mii de gânduri care năvălesc toate odată nici nu mai știi ce vroiai să faci, să-ți amintești defectele ei, sau să ți le reprimi pe ale tale. Încerci să-ți scoți din cap imaginea ei în atenția unui alt bărbat. Încerci să nu vizualizezi cum o atinge în locul tău favorit de pe trup. Nu știi ce te doare mai rău, faptul că tu ai făcut-o să plângă, sau că altul o va face să râdă.

N-ai mai scris de aproape un an. De ce acum? De ce ea? Sunt milioane de oameni, toți speciali în felul lor deci cu toții exact la fel de banali, cu aceleași frici și probleme, chinuiți de aceleași tâmpenii mărunte ca și tine. De ce acum? Te răsucești iar pe pernă. La dracu, nu e prima femeie, sau poate e, și restul au fost doar închipuiri.

Ce nenorocită e lumea. După ce te asaltează o viață întreagă cu clișee masculiste și cu norme de comportament, te aruncă în brațele unei femei care îți dovedește că tot ce știai despre bărbați este o prostie. Încerci să îți amintești cine ești, că ai o vârstă și că urăști siropoșenia asta de căcat. În lumea de zi cu zi ți se pare pueril să te porți așa, ai pretenții de maturitate...

Mă fut în Blogu lu Otravă și toate panseurile lui rozalii, dacă dragostea e atât de unidimensională mă bucur că nu iubesc cum trebuie. Oooo tu, luna de pe cer și soarele paștelui mă-si! Mă dezgustă imaginea asta îngustă despre femei și bărbați. Am încetat să mă mai întreb dacă iubesc cum ar trebui să iubească un bărbat adevărat, sau dacă sunt ce trebuie, ce se cere de la mine ca gen. Acum doar sunt. Nu mai înțeleg unde mă termin eu și începe ea, mintea mea e ca orchestra înainte de concert, o gălăgie atonală care își caută în zadar nota perfectă.

Nu s-a pogorât nimeni, nu s-a arătat, nu s-a înfățișat. N-a cântat nici o piculină pe fundal. N-a fost nici un prinț și nici o zână la mijloc. Au fost doar doi proști într-un pat, preocupați să-și ascundă fragilitatea, pregătiți să se mintă că totul va fi bine, înfricoșați să iubească. Două trupuri bătrâne, lovite și uzate, care se mângâiau cu timiditatea unor copii. De ce ea?

De când și-a golit partea ei de șifonier mă târăsc prin viață ca o mască printr-un teatru pustiu. Joc o piesă la care nu se uită nimeni. Sunt ok... Mimez că exist și răspund la întrebări ca netu la ping, nu cumva să se prindă cineva că nu mai e nimeni la capătul firului. De parcă nu s-ar prinde oricum. De parcă le-ar păsa. De parcă mi-ar păsa dacă le pasă sau nu. De ce dracu îmi ascund durerea mereu în fața ei, de ce nu urlu decât atunci când e mult prea târziu? 

Cred că lacrimile femeilor mă flatau de fapt, dar eram prea prost ca să pot înțelege complimentul. Prea nervos și dezamăgit ca să ascult. Dezamăgit de ce? Nici nu-mi amintesc. Nu-mi amintesc cine m-a învățat să fiu așa, tot ce știu e că nu-mi e de folos niciodată. Termină dracu cu ifosele astea de suflet sensibil și culcă-te! Mâine trebuie să te prefaci că ai treabă.